Ploaia acida a devenit o ingrijorare ecologica majora de cateva decenii incoace. Pana de curand se cunostea putin despre ploaia acida. Au fost facute multe studii pentru a se determina partea chimica a acestei probleme ecologice. Oamenii de stiinta au sugerat niste teorii pentru a explica acest fenomen. Efectele sale devastatoare au fost realizate abia recent. 1) EFECTUL ASUPRA ATMOSFEREI Unii dintre constituentii poluarii acide sunt sulfatii, nitratii, hidrocarbonii si ozonul. Acestia exista ca particule in aer si contribuie la formarea cetii, afectand vizibilitatea. Aceasta face deplasarea dificila, in special pentru piloti. Ceata acida impiedica deasemenea cursul luminii solare de la soare la pamant si inapoi. In zona arctica, aceasta afecteaza cresterea lichenilor, care la randul ei, afecteaza renii si alte animale care se hranesc cu licheni. 2) EFECTUL ASUPRA ARHITECTURII Particulele acide sunt deasemenea depuse pe cladiri si statui, cauzand coroziunea. De exemplu, cladirea Capitoliului din Ottawa a fost dezintegrata din cauza excesului de dioxid de sulf din atmosfera. Piatra de var si marmura se transforma intr-o substanta faramicioasa, numita gips, dupa contactul cu acidul, lucru care explica coroziunea cladirilor si a statuilor. Podurile se corozeaza mai repede, si industria rutiera, ca si cea aeriana, trebuie sa investeasca multi bani in repararea pagubelor produse de ploaia acida. Nu numai ca este o problema economica, cauzata de ploaia acida, dar este si un risc pentru siguranta publica. De exemplu, in 1967, podul de peste Raul Ohio s-a prabusit, omorand 46 de persoane- motivul? Coroziunea produsa de ploile acide. 3) EFECTUL ASUPRA MATERIALELOR Ploaia acida defecteaza materialele precum tesaturile. De exemplu, steagurile arborate sunt “mancate” de chimicalele acide din precipitatii. Cartile si obiectele de arta, vechi de sute de ani, sunt deasemenea afectate. Sistemele de ventilatie ale librariilor si muzeelor, in care sunt tinute acestea, nu previn intrarea particulelor acide in cladiri si astfel ele intra, circula si deterioreaza materialele. 4) EFECTUL ASUPRA OAMENILOR Unele dintre cele mai serioase efecte ale ploii acide asupra oamenilor sunt problemele respiratorii. Emisiile de dioxid de sulf si dioxid de azot dau nastere unor probleme medicale precum tusea, astmul, dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului si gatului. Un efect indirect al ploii acide este ca metalele toxice dizolvate in apa sunt absorbite de fructe, legume si in tesuturile animalelor. Desi aceste metale toxice nu afecteaza direct animalele, ele au efecte serioase asupra oamenilor, atunci cand sunt consumate. De exemplu, mercurul, care se acumuleaza in organele si tesuturile animalelor, este legat de disfunctiile creierului la copii, precum bolile pe sistem nervos, leziuni ale creierului, si poate produce chiar moartea. La fel, un alt metal, aluminiul, prezent in organele animalelor, a fost asociat cu problemele la rinichi si recent a fost suspectat ca fiind legat de boala Alzheimer. Stiati ca: •In august 1987, peste 100 de persoane au fost tratate pentru iritatii ale ochilor, gatului si gurii, cand 2 tone de dioxid de sulf gaz, foarte toxic, s-a scurs de la o fabrica de langa Sudbury, Ontario. Chiar fara accidente, dioxidul de sulf, emis regulat de aceasta fabrica, a fost legat de bronsitele cronice ale angajatilor fabricii. 5) EFECTUL ASUPRA COPACILOR SI SOLURILOR Unul dintre cele mai serioase impacte ale precipitatiilor acide este cel asupra padurilor si solurilor. Pagube majore se produc atunci cand acidul sulfuric cade pe pamant sub forma de ploaie. Substantele nutritive aflate in soluri sunt indepartate. Aluminiul, deasemenea prezent in sol este eliberat si acest element toxic poate fi absorbit de radacinile copacilor. Astfel, copacii sunt sortiti mortii, fiind privati de nutritivii vitali, precum calciul si magneziul. Acestia sunt inlocuiti de atomi de hidrogen inutili, care incetinesc fotosinteza. In plus, ingheturile severe pot agrava aceasta situatie. Cu dioxidul de sulf, amoniacul si ozonul prezenti in aer, rezistenta copacilor la inghet este redusa. Amoniacul oxideaza cu dioxidul de sulf, pentru a forma sulfura de amoniu. Aceasta se formeaza la suprafata copacilor. Cand sulfura de amomiu ajunge in sol, ea reactioneaza pentru a forma acid sulfuric si acid azotic. Asemenea conditii stimuleaza deasemenea cresterea ciupercilor si aparitia daunatorilor. Monoxidul de azot si dioxidul de azot, componenti deasemenea ai ploii acide, pot forta copacii sa creasca, chiar daca nu au substantele nutritive necesare. Copacii sunt adesea fortati sa creasca mult toamna tarziu, cand ar trebui sa se pregateasca pentru ingheturile severe din iarna. 6) EFECTUL ASUPRA LACURILOR SI ECOSISTEMELOR ACVATICE Unul dintre efectele directe ale ploii acide este cel asupra lacurilor si ecosistemelor acvatice. Exista cateva cai prin care chimicalele acide pot patrunde in lacuri. Unele substante chimice exista ca particule uscate in aer, in timp ce altele patrund in lacuri ca particule ude, precum ploaia, zapada, lapovita, ceata. In plus, lacurile pot fi considerate ca niste “chiuvete” ale pamantului, unde este condusa apa ploilor ce cad pe pamant. Ploaia acida, care cade pe pamant, spala substantele nutritive din sol si poarta metalele toxice eliberate din sol spre lacuri. O alta cale prin care acizii ajung in lacuri se petrece primavara, prin topirea zapezilor, cand acizii si chimicalele patrund in sol, fiind purtate spre rauri si lacuri. Aceasta cauzeaza o schimbare drastica a pH-ului lacurilor. Ecosistemul acvatic nu are timp sa ajusteze brusca schimbare. In plus, primavara este un anotimp vulnerabil pentru multe specii, fiind perioada de reproducere pentru amfibieni, pesti si insecte. Multe dintre aceste specii isi depun ouale in apa, iar schimbarea brusca a pH-ului este periculoasa, deoarece acesti acizi pot provoca puilor malformatii sau pot chiar anihila intreaga specie, din moment ce acestia petrec o mare parte din viata circuland prin apa. Pestii, fiind membrii primari ai lantului trofic, reprezinta hrana pentru multe specii de animale, printre care se numara si omul. Din cauza materialelor toxice, precum mercurul, depozitate in pesti ca rezultat al ploilor acide, este periculos pentru oameni sa consume peste. Amfibienii sunt deasemenea afectati, la fel ca pestii, ei neputandu-se reproduce intr-un mediu acid.